Ceramică veche și nouă în spațiul românesc

Ceramica , de la începuturile ei, în , s-a manifestat nu numai ca un meșteșug menit să răspundă unor necesități (vase de lut, utilizate în traiul de zi cu zi), ci și ca o artă, parte a unei civilizații foarte vechi, în cadrul căreia, dimensiunii utilitare, i s-a asociat un simț estetic deosebit.

1.Ceramica de Cucuteni

Cultura Cucuteni  (localitate în apropierea orașului Iași) a precedat cu câteva sute de ani toate așezările umane din Sumer și Egiptul Antic.
Ceramica de Cucuteni este una dintre cele mai vechi de pe teritoriul romanesc apreciata de specialiști ca fiind unicat în cultura europeană.
 Prezintă unele similitudini cu ceramica neolitică din China, aceasta din urmă apărând însă cu aproximativ o mie de ani mai târziu.
Ceramica de Cucuteni se individualizează prin motivele colorate în albastru și rosu, pe fond alb, reprezentând mai ales spirale, triunghiuri si alte forme geometrice.

Din perioada neolitică (cu 5000-6000 de ani în urmă) și până astăzi, olăritul a fost o ocupație constantă, dezvoltându-se, de-a lungul timpului, o cultura a ceramicii, cu elemente specifice, legate de forma, culori, motive decorative, în functie de zone si de destinatia obiectelor: vase ritualice (consacrate  sarbatorilor religioase sau evenimentelor importante din viata – nunta, nastere, inmormantare), vase de decor pentru gospodaria taraneasca, vase folosite in scopuri practice – urcioare, strachini, cani, oale, sfesnice, jucarii  etc., instrumente muzicale (ocarine, fluiere), componente arhitectonice s.a.m.d.

2. Ceramica de Marginea

În localitatea Marginea, județul Suceava, olarii păstrează și astăzi tehnici moștenite din vremea dacilor, în realizarea ceramicii negre (străchini, oale cu sau fără toarte), negrul fiind obținut printr-un procedeu de ardere în cuptoare închise. Ornamentele sunt simple, geometrice, sau vegetale, sub forma de crenguțe de brad, trifoi, vrejuri.
Ceramica de la Marginea apare ca rezultat al folosirii unei tehnologii de producție ce aparține culturii Horodiștea - Florești (perioada cea mai înfloritoare a ceramicii negre geto-dacice).
Formele vaselor, de asemenea sunt străvechi, oale mari, străchini, ulcele și ulcioare, platouri, obiecte de decor. Obiectele prin frecarea cu piatră de cremene capătă un luciu cenușiu-metalic. Prin mișcări de du-te-vino cu piatra se pot obține forme pe suprafața obiectului prelucrat, linii frânte, spirale, desene stilizate

3.Ceramica de Horezu

Ceramica de Horezu (județul Vâlcea), rezultat, de asemenea, al unei vechi tradiții, poate fi recunoscută prin culorile preferate – verde, albastru si cărămiziu, pe fond alb sau gălbui – și prin motivele decorative – cocosul, șarpele, spirala, peștele, porumbelul, steaua, soarele, arborele vieții.