Coco Chanel
Pentru Coco Chanel ”a face modă” înseamnă mai puțin a crea și mai mult a interpreta. A interpreta epoca. Ea afirma: ”Moda nu există doar în rochii; moda există în aer, vântul o poartă, o presimți, o respiri, ea este pe cer și pe macadam, ea ține de idei, de moravuri, de evenimente.”
Ea și-a interpretat și și-a trăit epoca: ” O lume se sfârșea și începea alta. Mă găseam acolo, mi s-a oferit o șansă și am prins-o. Eram de-o vârstă cu acest secol nou; de aceea mi s-a adresat pentru expresia sa vestimentară”
Stilul pe care l-a impus datorează mult costumului masculin. Adaptarea unor elemente specifice costumului ete principiul de bază al artei sale...
Chanel scotocea prin garderoba iubiților săi așa cum fetițele scotocesc prin șifonierul mamelorși băieții prin cel al taților...Nu era numai curiozitatea croitoresei ci și o anume latură băiețoasă care își căuta drumul în viața sa profesională...
La 24 de ani adoptă papionul.
Trei ani mai târziu, adoptă cravata, ”împrumutată” de la protectorul (și iubitul) său Etienne Balsan, care iese dintr-un guler amplu, împrumutat și el , de la un alt prieten, baronul Foy.
***
Dar moda se schimbă, evoluează. Către sfârșitul vieții ea suferă mult din cauza acestor schimbări. Devine tiranică, odioasă chiar, de rea credință. Imbătrânește, nu frumos, ci într-un fel nefericit. A uitat chiar și principiile care i-au definit stilul.
Ea care spunea: O femeie care îmbătânește trebuie să fie la modă; numai o femeie tânără își poate permite moda sa”, face totul pe dos. Timpul său trecuse.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu